In contextul in care orice text poate fi procesat si personajele (institutii, persoane, companii) pot fi identificate si separate clar, apar cateva posibilitati destul de interesante, atat pentru creatorii de continut cat si pentru cei care il folosesc (intr-o forma sau alta).

Vezi OpenCalais. The Cook the Thief His Wife & Her Lover release Raiders of the Lost Ark dvd

The Forbidden Kingdom trailer No Time for Nuts video

• Dog Days of Summer move

Octopussy Invasion of the Body Snatchers ipod

Digg is pushing more traffic to traditional news sites

Efectul unei stiri asupra unui site (apare un grafic interesant in a doua jumatate a postului)

Dissecting today’s Internet traffic spikes

Feed-uri si contributia lor la personalizarea stirilor

Feed frenzy

Beverly Hills Ninja movie full

Under Siege move

Pokémon 4Ever divx
• Dirty Mary Crazy Larry on dvd

In 1995 a inceput sfarsitul. Mai precis in data de 16 iunie 1995, atunci cand McDonald’s a deschis primul sau restaurant in Romania. Aparitia “the burger index” pentru Romania era un semnal clar pentru toate multinationalele: “Baieti, se poate face treaba aici si costurile sunt de zece ori mai mici decat la voi acasa.”

Corporatiile multinationale abia facusera ochi pe piata romaneasca, iar mirajul salariului gras si al posibilitatilor de cariera intr-o firma mare (poate chiar cariera in strainatate, “eh poate intr-o zi, cine stie”)era extrem de atragator pentru romani.
Aparitia firmelor straine pe piata de munca romaneasca a avut de facto mai multe efecte: cresterea salariilor (toate multinationalele au plusat pe factorul salariu pentru atragerea personalului considerat cel mai competent), cresterea importantei simbolice a locului de munca (efectul unor branduri si servicii de renume international), ridicarea standardului locului de munca (vezi diferentele enorme intre CEC si oricare alta banca), si inca altele.

Intr-un interval foarte scurt de timp, antreprenorii romani au inceput sa simta efectele acestei atractii. De la zeci de oameni respinsi s-a trecut la cativa oameni respinsi pana sa se ajunga la tragicul final al zilei de azi, cand trebuie sa tragi de oameni sa vina la tine.
Si azi auzi peste tot la televizor si in presa vorbindu-se de “importanta resursei umane”, “necesitatea investitiilor in resursele umane” si tone de alte teme legate de angajati, angajatori si relatiile de iubire reciproca.

Uitandu-ma retrospectiv si incercand sa ma gandesc si un pic mai departe in viitor, imi place sa cred ca aparitia McDonald’s a fost ca aparitia unui doctor in salonul unui spital de urgenta - Osanale osanale si multe operatii de facut.
Si doctorul McDonald’s nu a stat pe ganduri: Avem treaba, deci haideti sa-i dam bice. Si dupa el au venit altii. Priceputi prin alte sectoare si cu operatii mai complicate de facut. Si nivelul a crescut, si a crescut si uite ca nu se mai opreste.

A venit marele Microsoft, a venit si s-a asezat bine bine si simpaticul doctor Adobe (iubit de cei multi, invidiat de cei mari) si altii care mai de care. Si ei opereaza acum toti cu voiosie si vitejie in mareata economie de piata locala.

Problema este ca atunci cand vin baietii astia mari de dincolo, aduna si culeg tot ce apuca, toata floarea, toata crema. Si eu - mica/medie/mare firma locala - ma zbat in sinea mea fie sa ii tin pe cei pe care ii am, fie sa ii atrag pe cei de care am nevoie. Si devine tot mai greu. Avantajele oferite de corporatii sunt uneori atat de evidente incat orice comparatie este absolut fara sens. Sute de euro salariu intr-o firma mica versus mii de euro salariul maxim la o corporatie. Bodega, shaorma si o cola la sfert versus restaurant, WII si traininguri la munte.(nici aici nu inteleg)

Si aici incepe gandul acela spre viitor de care ziceam. Te intrebi de ce in America si prin alte locuri, oameni seriosi, cu joburi de mii de dolari si cariere infloritoare, lasa totul balta si pleaca sa se joace de-a firma singurei. Raspunsuri pot fi mai multe si tin atat de atmosfera economica locala, cat si de cultura si de societatea in care traiesti. Dar eu cred ca exista un factor care influenteaza aceste decizii peste tot, indiferent de economie si cultura - structura organizationala a corporatiei. Care este rigida, solida, bine definita, cu efect naprasnic asupra individului. Un cartof se taie asa si numai asa. Un program se scrie asa si numai asa. Un credit se proceseaza asa si numai asa. Ori faci asa ori nu mai faci deloc.
Recunosc ca suna mult mai mefistofelic decat este in realitate. Dar esenta ramane aceasta - Intr-o corporatie/firma/companie, stabila si cu reguli bine definite, nu ai decat o singura directie: urmarirea regulilor de lucru si a procedurilor de functionare a companiei. Orice altceva este nebunie curata. Si pe buna dreptate.
McDonald’s nu ar putea niciodata sa functioneze calumea daca fiecare om care face un hamburger ar decide cum sa il faca si in cat timp sa il livreze. Nimeni nu ar mai cere un credit la o banca daca ar sti ca angajatii aleg ce credite sa finanteze prin metode aleatorii.
Iar cei care intra in aceste companii se supun acestor reguli. Ani de-a randul. De la mic la mare. Exista reguli pentru taietorul de cartofi ,pentru managerul de restaurant cat si pentru directorul general. Exista proceduri, atributii, limite. Si din cand in cand unii cedeaza. Rabda cat pot toate lanturile procedurale care le incorseteaza actiunile, iar la un moment dat rabufnesc. Ies. Pleaca.

De aceea iubesc eu corporatiile. Pentru mine ca investitor, ele sunt o sita imensa prin care se cern generatii peste generatii de oameni. Zeci de mii raman acolo, si din cand in cand cad cativa.
Oameni pregatiti, care stiu cum functioneaza mecanismul, dar care vor sa urmeze fie alt curs, fie au vazut oportunitati de castig in modul de functionare al mecanismului, fie au idei despre un alt mod de functionare. Nu sunt nici extrem de curajosi precum antreprenorii, nici conservatori precum managerii profesionisti. Si exista o probabilitate foarte mare ca ei sa vina cu o idee care poate fi aplicata rapid si cu rezultate fructuoase.

Asa ca eu astept si cercetez. Si din cand in cand incurajez capitalismul cumparand un hamburger. Summer of Sam movie

The Big Bounce on dvd Ice Age ipod

articol in Ziarul Financiar The Easter Egg Adventure film

Speed Racer trailer

• Under Siege hd

Diferentele intre un Venture Fund si un Equity Fund. Articol foarte bun al lui Fred Wilson (primul dintr-o serie) explica foarte bine cum functioneaza un venture fund.

Venture fund economics

Charlie Chan at the Race Track release

Under Siege on dvd